În 1913, la fabrica Ford din Highland Park, linia de asamblare începea să funcționeze la o scară nemaivăzută până atunci. Mașina se deplasa de-a lungul liniei, iar muncitorii executau operațiuni repetitive, standardizate. Metoda a redus drastic timpul de producție și, implicit, costurile. Model T devenea astfel un produs industrial adevărat. Ford nu mai vindea doar automobile, ci o metodă prin care automobilul putea ajunge la milioane de oameni. Imaginea acestei lumi industriale avea să fie ironizată mai târziu de Charles Chaplin în Modern Times. Banda de asamblare din film a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale muncii moderne. Chaplin vedea în mecanizare o sursă de alienare. Ford vedea exact opusul: o metodă prin care un produs scump putea ajunge la milioane de oameni. Pentru povestea automobilului contează mai ales faptul că piața a validat viziunea lui Ford. Automobilul trebuie să fie mai ieftin. Și, în Europa, trebuie să fie mai mic.
De la Model T la Austin Seven: o schimbare de paradigme
Model T a funcționat foarte bine într-o Americă în care exista spațiu pentru automobile mari și o piață suficient de bogată pentru producția de volum. Europa avea alte probleme. Orașele erau mai vechi și mai înghesuite, carburantul mai scump, iar veniturile medii mai mici. Era logic ca automobilul european de masă să urmeze o altă direcție. Unul dintre primele modele importante în această transformare a fost Austin Seven. Lansat în 1922, Seven era simplu și relativ accesibil. Automobilul lui Sir Herbert Austin a avut un succes important în Marea Britanie și a fost produs sau construit sub licență și de alți constructori. Nu era revoluționar prin lux sau performanță, ci prin faptul că era capabil să motorizeze un public larg. Asta avea să devină una dintre regulile clasei mici: dacă poți elimina ceva fără să pierzi funcționalitatea, fă-o.
Fiat Topolino – mașina pentru o țară care începea să se motorizeze. Fiat-ul familiei Agnelli introduce în 1936 modelul 500, cunoscut ulterior drept Topolino. Motorul avea doar 569 cmc, iar mașina era construită în jurul ideii de economie. Pentru standardele actuale pare aproape neverosimil de mică, dar în Italia anilor ’30 exact asta era ideea. Topolino nu trebuia să fie rapidă și nici luxoasă, ci accesibilă. Aproximativ 520.000 de exemplare au fost produse până în 1955. Pentru o mașină atât de mică, într-o perioadă atât de dificilă, este un rezultat care spune singur povestea. Piața o acceptase.
Volkswagen Beetle – aceeași idee, la o scară enormă. Volkswagen Beetle a dus conceptul automobilului popular într-o altă dimensiune. Originile sale sunt legate de Germania anilor ’30, de Ferdinand Porsche și de proiectul „mașinii poporului”. Istoria politică din spatele apariției sale este complicată și nu merită cosmetizată. Dar succesul comercial ulterior al automobilului este incontestabil.
În prezent, lumina se pare că se îndreapta spre un alt capăt al spectrului. Mașinile mici, care au cucerit lumea cu eficiența lor, sunt acum înlocuite de mașini mari, mai puternice și mai costisitoare. Cine a fost învins? Cine a câștigat? Răspunsul nu este clar, dar este sigur că vremurile au schimbat și cu ele, oamenii.
Emil
